silium et pium de Reipublice conservacione conatum ac laborem cumulate pensabit, ac tot milia christianorum, partim iam tiranide oppressa, partim eciam opprimenda, Deo gracias agent et nomen eius celebrabunt, pro liberacione et restitucione. Commendo me, Illustrissime princeps, clemencie et optato favori Tue Celsitudinis ac mea officia promptissima et perpetua defero. Deus Optimus Maximus servet te, inclite princeps, una cum clarissima coniuge et dulcissimis liberis, ad longa tempora incolumem et florentem. Datum in Brzezany, die et festo Sancti Bartholomei Apostoli, anno Domini 1551. Vestre Illustritatis Pallatinus Belzensis, Halycziensis Illustrissimo principi, domino, domino marggrabio Olbrycht z Bramburk ac Bvrkvlabv Zynobzkv ac duci Prussie, etc., domino mihi clementissimo. (1) [Pe V, resumat german și: «Bei Pretwiz Diener (2) wider beantwort.] (Ibid.) XLI. Nicolae Sieniawski către Ducele Prusiei. Ex Brzezani, 23 Iulie 1555. Novarum rerum hic nihil habetur que digna essent ad significandum Celsitudini Vestre; hoc solum quod Turcam aiunt in Amaza eo tempore esse, quindecim dierum spatio a Constantinopoli, narraturque ab his qui de Constantinopoli veniunt eundem faedus ad aliquod annos cum rege Persarum, alias Zophi, inire etiam in animo constituisse, omnes suas vires convertendas (1) Din aceste documente resultă că Ilie, turcindu-se, păstrà speranţa de a stăpânì Moldova și, când, înaintea întórcerii lui «Mehmet» de la Pórtă, boerii aleseră pe Ștefan Rareş, Turcii despăgubiră pe próspětul lor coreligionar, dându-i, cu Silistria, supraveghiarea asupra Bugécului şi guvernul Oceacovului, adecă provincia mărginașă a Principatelor, pe care o stăpâniră în secolul XVII Abaza și alți Paşi de Silistria și Oceacov. Se pare că, profitând de ocasiunea ce se oferì, Turcii rotundiră la 1551 dominaţiunea lor din sudul Moldovei cu Ciubărciul, Chigheciul și o parte din Galaţi (v. şi în text, în acéstă privinţă). (2) V. mai sus, p. 322, nota 2. contra principes christiani nominis et futuro vaere vel estate. Hungariam invadere et ad finem illam totam in potestatem suam adducere. Nunc vero mandavit Palatinis seu Waiwodis Moldawię et Multaniae Turcisque Bialogrodecensibus, Tehinensibus, Sylistriensibus, una cum Tartarorum copiis, ut, si Serenissimus filius regis Ioannis Hungarię pro autumno proxime futuro non intrabit in terras Transsilvaniarum, ad eiusdem vocationem et postulata, iam non semel per eius nuntios facta (m), et nunc denuo per oratorem Serenissimi regis Gallie (1) renovata[m], ut illas terras Transilvaniarum omnes prefati invaderent et vastarent ferro et igne; quod Deus omnipotens avertat et eorum conatus et tyrannidem illam in nihilum redigere pro sua clementia dignetur (2).... (Ibid.) Discorso di Giulio Ruggieri, protonotario apostolico, intorno alli aiuti di Polonia a favore della Santissima Lega. MDLXXII. [Menționarea relațiunilor dintre Moldova și Polonia sub Ștefan-cel-Mare.] Il Valacco parimenti è christiano et è offeso non poco dal Turco, il quale gli occupa violentemente Bielogrodo et Kyli, benchè egli hora lo riconosca per supremo signore, mosso più tosto da paura che da benevolenza, et Stefano, uno de' suoi predecessori, guerreggiò più volte con Mahomete et Baiazete, a'danni de' quali si congionse ancora con Cazimiro et Giovanni Alberte, rè di Polonia... Non essendo trà le ultime parti della Podolia, soggetta al rè di Polonia, et Bialogrodo, posseduto dal Turco, altro mezo o impedimento che il fiume Niester, molto commodo et facile a passarsi, viene ad haver quel rè gran commodità di assarlirlo con gente fresca et provista di vittovaglie et, occupato che havesse quella città, passare più oltre per la Bassarabia sino al Kyli, ove, valicato il Danubio, può di là arrivare a Constantinopoli in otto giornate, overo, pigliando il camino della Taurica Chersonesso, assalire Capha. [Dacă nu se face decât o alianţă a Regelui Poloniei cu Împĕratul, nu pot fi atinse mari resultate.] Perciochè, incamminandosi l'essercito polacco verso Bialogrodo et Kyli nella Bessarabia, o verso Capha, nella Taurica Cherso (1) V. Hurmuzaki, XI, p. 54, no LXXVII. (2) V., pentru aceste lucruri, Hurmuzaki, XI, la acéstă dată de 1555. nesso, gli sarebbe necessario, non solo di superare li presidii che tiene il Turco in quella città, ma li Tartari ancora, li quali, essendo stipendiati dal Turco, se gli opporrebbero gagliardamente in quelli confini et, per essere vicini alle loro abitationipotrebbono havere continovi rinfrescamenti di gente et di vettovaglie; le quali sarebbono anche loro somministrate dal Valacco, tributario del Turco, et negate all' essercito polacco; il quale, per tale ragione, si trovarebbe posto in molto necessità; et final, mente sarebbe astretto a combattere parimente il Valacco, il quale, oltre all' obligo che tiene col Turco, si moverebbe ancora per interesse proprio, dubitandosi di perdere il stato per le ragioni che vi pretende il rè di Polonia et per la disubbidienza sua verso quella Corona (1).... (Arch. Vaticanului, Politica, XXXV, fo 1 și urm.; după o copie făcută pentru d-1 Al. Em. Lahovary și aflătóre la Bibl. Ac. Rom.) Stephanus, Dei gratia Waywoda et heres terre moldawiensis, salutem. Reverende in Christo nobisque honorande. Accedet ad Vestram Reverendam Dominationem egregius Bernaldinus, castellanus castri nostri de Kikwllwar, in certis et arduis nostris negociis Vestre Reverende [Dominationi] referendis. Quare petimus Vestram Reverendam Dominationem velitis eidem castellano nostro predicto fidem adhibere creditivam in dicendis, tanquam ab ore nostro prolatis, cui et optatam relacionem, precipue Serenissimi domini nostri regis Romanorum et nostri gratia, facere velitis rogamus. Date in Bohlowia, in die Rogacionum, anno domini millesimo quadringentesimo nonagesimo octavo. (2) [V:] Reverendo domino Bernardino de Pelheim, preposito ecclesie temesiensis, nobis honorando. [Pecetea cu boul și legenda: + печать Iw Стефана Воеводы и гH] (3) (1) Autorul pomenesce, după «fedi publiche nell' Archivio del rè», tractatul din 1440 între Moldova și Polonia (sic) (v. mai sus, p. 96-7), ceł din 1469 (p. 131), cel din 1485 (p. 168). Asupra lui Ruggiero, v. Iorga, Acte şi fragmente. I, p. 14 şi E. Rykaczewski, Relacye nuncyuszow, I, Paris-Berlin, 1864. (2) Cf. text, p. 174 5; Apendicele I şi Prefaţa la Docum. rom. din arch. Bistr., p. IX. (3) După o fotografie a originalului, aflător la Neuhaus (Boemia), în colecțiunea de autografe a Comitelui Czernin, fotografie dăruită Academiei Romane de d-1 Andreiŭ Veress, profesor la Deva. DOCUMENTE POLONE. a) CRACOVIA. (1) Piotr, z Bozey laski Hospodar ziemi Moldawskij Pan i dziedzic. Zdrowia dobrego i na wszem sczesliwego powodzenia od Pana Boga wszechmogaczego w. m. wiernie miecz zycze na wielie liath pothomnych, etc. Dospzedl mie listh terasz niedawno od w. m. s kthoregom wszitko wyrozumial wielką przyazn, w. m. naprzecziwko nam za kthorą w. m. wielcze dziekuiem że nasz w. m. nie raczysz przepomynacz pisaniem swem. A czos w. m. tesz raczył pisacz do nasz o the Kozaki kthorzy byli w wiezieniu v nas kthorzy byli z miasth pogra. nicznych K. I. M. tedy thak bylo iak powiedali. Bo oni, tho lotrowstwo nimaią zadney powscziągliwosczi w ziemi K. I. M. i prze I. Petru, cu mila lui Dumneḍeu, Domn şi moştenitor al Moldovei. Îți urez cu credință sănătate bună Domniei Tale şi isbândă fe. ricită în tóte cele, pentru mulţi ană, și altele. Am primit de puțin timp scrisórea Domniei Tale şi am înţeles tot prieteşugul cel mare ce-l ai Domnia Ta pentru noi; de care fórte-ţi mulţumim Domniei Tale că nu ne-ai uitat cu scrisórea Domniei Tale. Iar cât despre ceea ce-mi scrii Domnia Ta despre acei Cazacă din cetățile de hotar ale Măriei Sale Craiului, carĭ aŭ fost la noi în prinsóre, aşà a fost cum dic ei. Fiind-că aceĭ lotri n'aŭ nică un traiŭ în țările Măriei Sale Craiului; deci se bulucesc din tóte (1) Datoresc revisiunea pe manuscript a relei mele copii de necunoscětor al limbei polone d-lui Bibliotecar al Museului Czartoryski, Dr. Biskupski. Traducerea a fost făcută de d-1 Skupiewski, căruia i se datoresce și traducerea documentelor polone din Suplementul II al Colecţiunii Hurmuzaki: am archaisat-o însă, ca vocabular şi sintaxă. tho się sprzatywaią zewsząd. I nikth ich nieukracza bo iesth w ziemi I. K. M. wielkie swowolienstwo. A wszagze gdy s kthorego miastha wydzie tho lotrostwo a vczynią potrzebe iaką thedy bić im naiduią panowie i powiedaią ze tho moi liudzie vęzinili posluge. A kiedy vtraczą a oni się ich zabić przą tedy tho dziwno czlowiek ma sądzicz. Alie then rosthirk i tha pomstha czo się dziewa w ziemi naszey aby tho na thego spadlo i na pothomek wszitek je s kogo tho pochodzy thakowy rostyrk. A wszagze czi lotrowie dadzą sprawe przed Czesarzem. Czoby Panowie pograniczni mogli zabiegacz they swey woli, kthora się dzieie z ziemie Jego K. M. A isz nam thesz w. m. raczysz pisacz powiedaiącz zebie stal poswarek jakis w ordzie miedzy czarowiczami i miedzy pany radnymy thego niemasz zaprawdę tho wiem i oznaimuię w. m. ze then lotr Lukian Kozak, kthory byl terasz wthargnal w ziemie naszę poszedl pod Oczakow i wzial tho i osmdziedziath koni; s thego się tho sthalo i poszla Ieo K. M. niechczą pusczicz asz się im tho nagrodzi; poniewasz ze się tho dzieye nad pacta kthore posthanowil K. I. M. s czarem thaharskim. Czo pothym wyszedl ieden czarowicz, na imie Alepkiran na polia Oczakowskie, i tham aztraz trzima dlia thych liudzi, alie niesthak wielia liudzi, jako w. m. raczysz pisacz ze 2000 thisieczi Thathar. Bo ich nie moze bycz nigdy thak wielie. Wszakem ja părțile. Și de aceea nu-i înfrìnéză nimeni, căci în țările Măriei Sale Craiului este mare volnicie. Și, totuşi, când aceşti lotri ies din vre-un oraș și fac vre-o ispravă saŭ bătaie, se găsesc totdeauna domni, cari spun că sunt ómeni de-ai Dumilor Sale și că ómenii mei aŭ poprit slugile Dumilor Sale. Și aŭ trebue să se mire cine-va dacă, ei năvălind, ai noştri voiesc să-i ucidă? Dar acéstă dihonie şi duşmănie care se întîmplă la noi în ţară să cadă asupra celui de la care pornesce acéstă dihonie şi asupra urmaşilor unuia ca acela. Ci lotrii aceia vor da samă înaintea Împăratului. Domnii de la hotare ar puté pune capět acestei volnicii ce se face din țările Măriei Sale Craiului. Şi, fiind-că Domnia Ta-mi scrii despre o cértă care ar fi la Hordă intre fiii Împăratului și Dumnélor Sfetnicii [Împăratului], acésta nu este, ci cu adevărat sciŭ şi-ţă vestesc Dumitale că acest tǎlhar Luchian Cazacul, care năvălise de puțin timp în ţéra nóstră, s'a dus spre Oceacov, luând cu sine şi opt-deci de cai. De aceea nu vor Tătarii să lase pe solul Mărieĭ Sale Craiului până nu vor fi despăgubiţi, fiind că acésta se face înpotriva legăturilor ce Măria Sa Craiul le-a făcut cu Împăratul tătăresc. Mai scrii Domnia Ta că un fiu al Împăratului, anume Alp-Ghirai, a ieşit în câmpiile Oceacovului şi stă acolo pentru aceşti ómeni [prădați?]. Ci n'are atâţia ómeni câți scrii Domnia Ta douě mii (de mii) de Tătari; |