Studiĭ istorice asupra Chilieĭ și Cetățiĭ-AlbeInstitutul de arte grafice C. Göbl, 1900 - 418 sidor |
Från bokens innehåll
Resultat 1-5 av 45
Sida 8
... Căci , deslipite de trupul ţării , Chilia şi Cetatea - Albă n'aŭ devenit străine pentru noi : de drept , ele nu s'aŭ putut în- străină nici o dată şi , de fapt , ele aŭ continuat , măcar în parte , să fie canalul prin care bogățiile ...
... Căci , deslipite de trupul ţării , Chilia şi Cetatea - Albă n'aŭ devenit străine pentru noi : de drept , ele nu s'aŭ putut în- străină nici o dată şi , de fapt , ele aŭ continuat , măcar în parte , să fie canalul prin care bogățiile ...
Sida 20
... Căci şi în anticitate țările udate de Dunărea - de - jos şi afluenţii săi eraŭ capabile de un export însemnat . Vorbind de Bizanţ , care aveà cheile Pontului , Polybiu ne reveléză un schimb bogat şi vioiŭ de mărfuri în acéstă mare ...
... Căci şi în anticitate țările udate de Dunărea - de - jos şi afluenţii săi eraŭ capabile de un export însemnat . Vorbind de Bizanţ , care aveà cheile Pontului , Polybiu ne reveléză un schimb bogat şi vioiŭ de mărfuri în acéstă mare ...
Sida 24
... căci Niprul nu se varsă printr'o deltă , care să pótă în- şelă prin gurile ei . Pirații , neputênd face dintr'o întinsóre , cu vasele lor construite pentru rîuri , o lungă călătorie pe mare , ei eraŭ siliţă să se opréscă pentru a se ...
... căci Niprul nu se varsă printr'o deltă , care să pótă în- şelă prin gurile ei . Pirații , neputênd face dintr'o întinsóre , cu vasele lor construite pentru rîuri , o lungă călătorie pe mare , ei eraŭ siliţă să se opréscă pentru a se ...
Sida 25
... Căci , mai la urmă , pentru care altă identi- ficare a rîului « " Aspoç » ar vorbì atâtea argumente ca pen- tru identificarea cu Nistrul saŭ , mai bine , cu limanul Nis- trului ? ( 3 ) Acésta e ce se póte scì despre « rîul alb » . E ...
... Căci , mai la urmă , pentru care altă identi- ficare a rîului « " Aspoç » ar vorbì atâtea argumente ca pen- tru identificarea cu Nistrul saŭ , mai bine , cu limanul Nis- trului ? ( 3 ) Acésta e ce se póte scì despre « rîul alb » . E ...
Sida 26
... căci vadurile , trecătorile , pot servì natural pentru amîndouě direcţiunile . Ca să aibă un înţeles pasagiul din Constantin , trebuie să se ad- mită că el vorbesce de cetățile ruinate bizantine ce se mai vedeau în ţéra barbară : unul ...
... căci vadurile , trecătorile , pot servì natural pentru amîndouě direcţiunile . Ca să aibă un înţeles pasagiul din Constantin , trebuie să se ad- mită că el vorbesce de cetățile ruinate bizantine ce se mai vedeau în ţéra barbară : unul ...
Andra upplagor - Visa alla
Vanliga ord och fraser
acelașă acelaşi acéstă acéstă dată Acta extera Acte şi fragmente aprópe Arch Ardél ast-fel aşà aveà Baiazid Basarabia Bogdan Bugéc Bugécul Bugécului Caffa Cantemir cari către cetatea Cetăţii-Albe Chilia şi Cetatea-Albă Chiliei Constantinopole Crimea Cron decât Decembre dile Dlugosz Domini Domn Domnul douě Dunăre Dunării erà eraŭ expediţiunea făcù fórte fură Genova Genovesi Genovesilor Gesch Hammer Hist Hurmuzaki Hurmuzaki-Bogdan iarăşă Ibid Ioan Iorga isvóre Item încă însă întâiŭ într'o lângă Lemberg Leunclavius Lewicki Maiŭ Marea Négră Mateiŭ Mării Mării Negre Moldova Moldovei Nipru nisce Nistru noŭ Octobre Odesa ómeni óstea până Petru polon Polonia Pórtă póte puté puteà quod Regele s'ar s'aŭ saŭ săŭ scrisórea Septembre sěŭ Sigismund stăpânirea Sucéva Sultanul Sultanului sunt Supl și urm Ștefan Tár Tătară Tătarii Tătarilor téra Tighinea tótă tóte tractatul trebue trecù turcéscă turcesci Turci Turcilor Tyras ţéra unnd urmă Veneția venì Vigna vorbesce
Populära avsnitt
Sida 25 - DES PEUPLES DU CAUCASE et des pays au nord de la mer Noire et de la mer Caspienne, dans le Xe siècle, ou voyage d'Abou-el-Cassim.
Sida 364 - Des peuples du Caucase et des pays au nord de la mer Noire et de la mer Caspienne, dans le dixième siècle, ou voyage d'Abou-el-Cassim.
Sida 369 - Wirden botschafftsiveiss gen Constantinopol und von dannen inn die Tartarey gezogen. Mit Bericht und Meldunge mancherley seltzamer Hendel und grossen Schaden, so die Tiircken dazumal erlitten, sehr nuetzlich unnd wol zu lesen. GedrucktzuNuernberg, dur eh Dieterich Ger lat z, MDLXXI. Tavernier (JB).
Sida 275 - Turcis in urbem ingressus. Capta igitur ea, arma omniaque bellica instrumenta que intus erant efferunt, plebem autem dinumerant, matronas pudicissimas stuprant, puellas innuptas viciant et abducunt, pueros virosque robustiores ac sacerdotes vendunt. Habes historiam, et eam quidem verissimam, ut res acta est.
Sida 336 - KIM zle a nieprzystoinie, czo mnie z mlodosci od zadnego na swiecie niepotykalo, gdysz ia wiem iakom poczal z mlodych lat moich KI M. panu swemu y Rzeczp. sluzyc wiernie vccziwie, iako na moi dom slachecki przyslusza, terazem na siwy wlosz moy y na dawne zasluzone lata moie na takowego mlodzika niebacznego sprawe przysedl, yzbym z Thowarzystwem Lukianowym iakie spolki mial dia drumului. Domnia Ta, milostive Domne...
Sida 276 - ... iret. Omnibus itaque suffragiis ad tale negocium ydoneus imperator designatur Johannes Albertus Eegis filius, qui superiore hyeme ingentem Tartarorum exercitum prostrauit quique non minus ob vite integritatem quam...
Sida 275 - Cum autem nunciatum esset populo Turcorum classem apparere, extensisque velis nauigare ac ad oppugnandam vrbem contendere, tota ciuitate trepidatur populique clamore cuneta resonant; omnis quoque plebs, que in suburbio erat, cum suppellectili vrbem intrat. Frumentum crudum (nondum...
Sida 337 - Jisty byly KIM do pana Safarza ziemie Ruskiei y do pana piszarza polnego piszane, tam mi pieniedzy niedano dla tei przycyny, yzby pieniadze poborowe am albit şi am...
Sida 340 - Kozacy kilkakrocz spalili, y potem yliekrocz sziţ zbudowala zawzdy naiazdy czynily. A tak dlia tey przyczyny na tem mieisczu, gdzie folwark bel, zamek zbudowano dlia tich zlodziey y Kozakow, ktorzy nie sza poddani Cro: Ie° M. A wszakosz...